Controalele Inspecției Muncii la angajatorii de lucrători străini și amenzile aplicate
De la 1 ianuarie 2026, munca nedeclarată costă 40.000 de lei de persoană, iar primirea la muncă a unui străin fără aviz până la 20.000 de lei.
Inspecția Muncii controlează angajatorii de lucrători străini împreună cu Inspectoratul General pentru Imigrări, în campanii comune. De la 1 ianuarie 2026, munca nedeclarată se sancționează cu 40.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, prin modificarea articolului 260 din Codul muncii adusă de Legea nr. 239/2025, cu un plafon cumulat de 1.000.000 de lei.
Dublarea amenzii, de la 20.000 de lei, și creșterea plafonului, de la 200.000 de lei, schimbă aritmetica pentru firmele care lucrează cu efective mari. Un control care găsește 30 de persoane fără contract producea anterior o amendă plafonată la 200.000 de lei. Aceeași situație, după 1 ianuarie 2026, ajunge la plafonul de 1.000.000 de lei.
Cum arată o campanie de control
Campania desfășurată de Inspecția Muncii între 28 iulie și 1 august 2025, în cooperare cu Inspectoratul General pentru Imigrări, oferă o imagine a proporțiilor. Au fost efectuate 1.087 de controale, dintre care 658 pe relații de muncă și 429 pe securitate și sănătate în muncă. Au fost aplicate 210 sancțiuni, în valoare totală de 2.170.800 de lei, și au fost dispuse 1.190 de măsuri de remediere.
Rezultatele pe fond sunt cele care descriu riscul real. Inspectorii au identificat 64 de persoane care lucrau fără contract individual de muncă, dintre care 40 erau cetățeni străini, și 22 de străini primiți la muncă fără aviz de angajare. Activitatea a fost sistată la două locuri de muncă, iar trei echipamente au fost oprite din funcționare.
Proporția contează mai mult decât cifra absolută. Din 64 de persoane găsite în muncă nedeclarată, aproape două treimi erau cetățeni străini, într-o economie în care ponderea lor în totalul salariaților este mult mai mică. Controlul nu este distribuit uniform, iar un angajator cu efectiv străin semnificativ are o probabilitate mai mare de a fi vizitat.
Ce sancționează fiecare autoritate
Regimul sancționator este împărțit între trei acte normative, iar un singur control poate aplica sancțiuni din toate trei.
| Fapta | Sancțiunea | Temeiul |
|---|---|---|
| Primirea la muncă fără contract individual de muncă | 40.000 de lei pentru fiecare persoană, cumulat cel mult 1.000.000 de lei | articolul 260 din Codul muncii, modificat prin Legea nr. 239/2025 |
| Primirea la muncă a unui străin fără aviz de angajare | între 10.000 și 20.000 de lei pentru fiecare persoană | Ordonanța nr. 25/2014 |
| Contract individual de muncă redactat numai în limba română | 6.000 de lei pentru fiecare contract | Ordonanța de urgență nr. 32/2026 |
| Încălcarea obligațiilor privind plata remunerației | între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare lucrător | Ordonanța de urgență nr. 32/2026 |
| Lipsa înregistrării sau a autorizării pe platformă | între 15.000 și 20.000 de lei | Ordonanța de urgență nr. 32/2026 |
| Activitate de plasare fără autorizare | până la 40.000 de lei | Ordonanța de urgență nr. 32/2026 |
Sancțiunile complementare sunt cele care depășesc bugetul de amenzi. Angajatorul poate pierde dreptul la ajutoare publice, inclusiv fonduri europene, pe o perioadă de până la cinci ani, poate fi obligat să restituie ajutoarele primite în ultimele douăsprezece luni și poate suporta închiderea temporară sau definitivă a punctelor de lucru vizate. Această arhitectură vine din Directiva 2009/52/CE privind sancțiunile împotriva angajatorilor de resortisanți ai țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală, transpusă în legislația română.
Cele trei situații care produc cele mai multe procese verbale
Prima este decalajul dintre aviz și realitate. Avizul acoperă un angajator, un post și o locație. Un lucrător mutat de pe șantierul pentru care s-a obținut avizul pe alt punct de lucru, chiar în cadrul aceleiași firme, apare la control ca lucrând în afara condițiilor avizului. Mutarea cere modificarea dosarului, nu o notă internă.
A doua este intervalul dintre sosire și înregistrare. Un lucrător ajuns în țară care începe activitatea înainte ca transmiterea contractului în registrul general de evidență a salariaților să fie efectuată se încadrează la muncă nedeclarată, cu amendă de 40.000 de lei, chiar dacă avizul și viza sunt în regulă și contractul este semnat pe hârtie.
A treia este documentarea instruirii. Fișa de securitate și sănătate în muncă semnată de un lucrător care nu vorbește română, redactată exclusiv în română, nu dovedește că instruirea a avut loc. Ordonanța de urgență nr. 32/2026 cere instruirea într-o limbă pe care lucrătorul o înțelege, iar inspectorul verifică limba documentului, nu semnătura de pe el.
Lista completă a obligațiilor care generează aceste sancțiuni se află în obligațiile angajatorului, condițiile de locuire verificate la fața locului sunt descrise în cazarea lucrătorilor străini, iar logica verificării dreptului de muncă la nivel european este tratată în verificarea dreptului de muncă.
Cifrele din campania din 2025 sunt anterioare majorării intrate în vigoare la 1 ianuarie 2026, ceea ce înseamnă că aceleași constatări, repetate în 2026, produc un total de amenzi sensibil mai mare. Cadrul de lucru pentru angajatori este descris pe pagina pentru angajatori.
Continuă lectura
Toate articolele →Detașarea lucrătorilor străini în România și avizul de detașare
Avizul de detașare se obține de beneficiarul român în 30 de zile, costă 100 de euro, iar detașarea nu poate depăși un an într-un interval de cinci ani.
Acordurile bilaterale de muncă ale României cu țările de origine
Memorandumul dintre România și Nepal din 6 octombrie 2023 nu înlocuiește avizul de angajare, iar în 2025 nepalezii au primit 45.496 din 82.180 de avize.