Lista ocupațiilor deficitare din România și cine poate angaja lucrători non-UE
Ordinul ministrului muncii nr. 1073/2026 a aprobat 289 de ocupații deficitare în Monitorul Oficial nr. 649 din 6 august 2026, suspendat apoi de instanță.
Lista ocupațiilor deficitare este filtrul care stabilește pentru ce posturi un angajator din România poate recruta din afara Uniunii Europene. Ordinul ministrului muncii nr. 1073/2026 a aprobat 289 de ocupații, publicate în Monitorul Oficial nr. 649 din 6 august 2026. Executarea ordinului a fost suspendată de Curtea de Apel București la 11 septembrie 2026.
Lista este instrumentul central al Ordonanței de urgență nr. 32/2026 privind accesul străinilor pe piața muncii, ale cărei proceduri se aplică de la 8 august 2026. Până atunci, un angajator putea depune dosar pentru orice ocupație din Clasificarea ocupațiilor din România, cu condiția să treacă testul pieței muncii. După acea dată, filtrul devine o condiție de admisibilitate verificată înainte de fond.
Ce conține lista și cum a fost construită
Metodologia de întocmire și actualizare a fost aprobată prin Ordinul nr. 987/2026, în vigoare de la 23 iulie 2026. Criteriul de intrare este statistic, nu declarativ: o ocupație ajunge pe listă dacă în perioada de referință au fost angajați cel puțin 10 lucrători străini și au fost eliberate cel puțin 10 avize de angajare pentru acel cod.
| Element | Conținut |
|---|---|
| Actul de aprobare | Ordinul ministrului muncii nr. 1073/2026 |
| Publicare | Monitorul Oficial nr. 649 din 6 august 2026 |
| Număr de ocupații | 289, identificate prin cod din Clasificarea ocupațiilor din România |
| Grupe majore acoperite | grupele 3 până la 9, adică meserii calificate, operatori și muncitori necalificați |
| Grupe majore excluse | grupele 1 și 2, adică funcțiile de conducere și profesiile intelectuale |
| Metodologia | Ordinul nr. 987/2026, în vigoare din 23 iulie 2026 |
| Ritm de actualizare | semestrial sau ori de câte ori este necesar |
Versiunea supusă dezbaterii publice la 29 iulie 2026 conținea 236 de ocupații. Forma publicată în Monitorul Oficial a ajuns la 289, cu 53 de coduri în plus, majoritatea din construcții, transport, alimentație publică și curierat. Absența grupelor majore 1 și 2 are un efect direct: un post de inginer sau de manager de proiect nu se recrutează pe această cale, ci pe regimul lucrătorului înalt calificat sau pe Cartea albastră a Uniunii Europene.
Condiția de eligibilitate a angajatorului se citește împreună cu lista. Firma trebuie să fi desfășurat efectiv activitate, timp de cel puțin un an, în domenii compatibile cu ocupația deficitară pentru care recrutează. O societate înființată în primăvară pentru a prelua un contract de construcții în toamnă nu îndeplinește această condiție, oricât de reală ar fi nevoia de oameni. Este o cerință de bază, care se adaugă condițiilor mai stricte de autorizare din Ordonanța de urgență nr. 32/2026, unde pragul urcă la 24 de luni de activitate și la o medie de cel puțin 50 de salariați în anul precedent.
Suspendarea din septembrie 2026 și ce urmează
La 11 septembrie 2026, Curtea de Apel București a dispus suspendarea executării Ordinului nr. 1073/2026, în dosarul 5633/2/2026, la cererea Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă. Din 15 septembrie 2026, platforma WorkinRomania.gov.ro a oprit finalizarea înregistrărilor și autorizărilor de angajatori și depunerea cererilor de viză de lungă ședere în scop de angajare. Ministerul Muncii a anunțat că atacă hotărârea.
În lipsa temporară a listei, recrutarea revine la regimul de drept comun: orice ocupație din Clasificarea ocupațiilor din România, pe baza testului general al pieței muncii. Efectul practic nu este o liberalizare, ci o perioadă de incertitudine în care două regimuri sunt invocate simultan, iar dosarele depuse înainte de suspendare și cele depuse după nu urmează același traseu.
Pentru un angajator care planifică o dată de începere, consecința este una de dosar, nu de strategie. Un dosar construit exclusiv pe argumentul apartenenței la lista din 6 august 2026 rămâne fără temei dacă suspendarea se menține, iar un dosar care documentează și testul pieței muncii rezistă în ambele scenarii. Costul suplimentar al celei de a doua variante este anunțul de recrutare și procesul verbal de selecție, adică zile de lucru, nu taxe.
Cum arată filtrul față de restul Uniunii
Ideea unei liste care condiționează angajarea nu este românească. Cehia leagă cardul de angajat de un registru public al posturilor vacante, în care postul trebuie să figureze înainte de depunere, mecanică descrisă în cardul de angajat ceh. Diferența este că registrul ceh este o evidență a posturilor reale, actualizată continuu, în timp ce lista românească este o fotografie statistică a anului precedent, revizuită de două ori pe an.
Lista se aplică împreună cu plafonul cantitativ, nu în locul lui. Cele 90.000 de locuri din contingentul pentru 2026 și cele 289 de ocupații sunt două filtre independente, iar un dosar trebuie să treacă prin amândouă. Relația dintre ele este explicată în contingentul pentru 2026. Obligațiile care încep după aprobare, de la garanția financiară de 1.000 de euro la cursul de limba română, sunt tratate în obligațiile angajatorului.
Următoarea actualizare semestrială a listei este prevăzută de metodologia din Ordinul nr. 987/2026 și va reflecta avizele eliberate în perioada de referință anterioară, ceea ce înseamnă că ocupațiile care nu au atins pragul de 10 lucrători și 10 avize pot intra sau ieși de la o ediție la alta. Cadrul de lucru pentru angajatori este descris pe pagina pentru angajatori.
Continuă lectura
Toate articolele →Detașarea lucrătorilor străini în România și avizul de detașare
Avizul de detașare se obține de beneficiarul român în 30 de zile, costă 100 de euro, iar detașarea nu poate depăși un an într-un interval de cinci ani.
Acordurile bilaterale de muncă ale României cu țările de origine
Memorandumul dintre România și Nepal din 6 octombrie 2023 nu înlocuiește avizul de angajare, iar în 2025 nepalezii au primit 45.496 din 82.180 de avize.