Contingentul de lucrători străini din România pentru 2026 și ce limitează el
Hotărârea Guvernului nr. 1169/2025 a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși în România pentru 2026, cu 10.000 mai puțin decât în 2025.
Contingentul pentru 2026 este de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1169/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1221 din 31 decembrie 2025. Este cu 10.000 mai puțin decât plafonul de 100.000 aprobat pentru 2025 și prima reducere după patru ani de stabilitate.
Contingentul se stabilește anual, sau ori de câte ori este necesar, prin hotărâre de guvern, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Ministerul a motivat reducerea prin nevoia de a lăsa spațiu pe piața internă în contextul restructurărilor din sectorul public, nu printr-o schimbare a cererii angajatorilor.
Ce intră și ce nu intră în plafon
Formula legală conține un cuvânt care decide totul: nou-admiși. Plafonul acoperă lucrătorii care intră pentru prima dată pe piața muncii din România. Prelungirile de aviz pentru un lucrător care rămâne la același angajator, schimbările de angajator ale unui străin aflat deja legal la muncă în țară și categoriile scutite de aviz nu consumă din contingent.
Aceasta explică un fapt care pare o contradicție în statistica oficială. În mai mulți ani, numărul avizelor de angajare eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări a depășit contingentul aprobat pentru acel an.
| Anul | Contingent aprobat | Avize de angajare eliberate |
|---|---|---|
| 2022 | 100.000 | 108.880 |
| 2023 | 100.000 | 101.251 |
| 2024 | 100.000 | 105.977 |
| 2025 | 100.000 | 83.914 la 30 septembrie, cu 7.418 cereri în lucru |
| 2026 | 90.000 | în curs de eliberare |
Un angajator care citește doar titlul plafonului trage concluzia greșită. Cifra de 90.000 nu este numărul de avize pe care Inspectoratul General pentru Imigrări le va emite în 2026, ci numărul de intrări noi pe care statul le acceptă. Volumul total de decizii administrative este mai mare, iar ritmul de consum al plafonului contează mai mult decât plafonul în sine.
Unde este cererea și ce înseamnă pentru planificare
Datele pe care Ministerul Muncii le-a folosit la fundamentarea contingentului pentru 2026 arată concentrarea locurilor vacante în câteva sectoare. Construcțiile de clădiri rezidențiale și nerezidențiale au raportat 31.841 de posturi vacante, activitățile de poștă și curierat 23.437, iar restaurantele 18.518. Aceleași trei sectoare domină și cererea de avize depuse la Inspectoratul General pentru Imigrări.
Consecința operațională este de ritm, nu de volum. Cu 83.914 avize eliberate până la 30 septembrie 2025 dintr-un plafon de 100.000, consumul mediu a fost de aproximativ 9.300 de avize pe lună. La un plafon cu 10.000 mai mic și la o cerere neschimbată, aceeași rată duce plafonul aproape de epuizare înainte de finalul anului calendaristic. Un angajator care depune dosarul în noiembrie pentru o dată de începere în ianuarie riscă să se lovească nu de un termen administrativ, ci de un plafon consumat.
Diferența dintre un contingent și o listă de ocupații este a doua sursă de confuzie. Contingentul este un plafon cantitativ. Lista ocupațiilor deficitare, aprobată separat prin ordin al ministrului muncii, este un filtru calitativ care spune pentru ce posturi se poate recruta din afara Uniunii Europene. Cele două se aplică simultan, iar un dosar poate cădea la oricare dintre ele. Mecanica listei este descrisă în lista ocupațiilor deficitare.
România nu este singurul stat membru care combină un plafon anual cu un filtru sectorial. Grecia lucrează cu cote bilaterale și sezoniere pe același principiu, descris în cotele bilaterale grecești, iar Italia aplică decretul de fluxuri pe ferestre de depunere strict datate.
Cum se citește plafonul într-un plan de mobilizare
Un plan realist tratează contingentul ca pe o resursă care se epuizează, nu ca pe o condiție binară. Trei elemente merită fixate în calendar înainte de a semna o comandă de recrutare.
Primul este data depunerii, nu data începerii. Cu un termen de 30 de zile pentru aviz, prelungibil cu 15 zile, la care se adaugă 60 de zile de valabilitate a avizului și aproximativ 30 de zile pentru viza de lungă ședere, un dosar depus în luna octombrie ajunge la o primă zi de lucru în ianuarie sau februarie. Etapele și costurile lor sunt detaliate în procedura avizului de angajare.
Al doilea este verificarea categoriei. Dacă lucrătorul se află deja legal în România și schimbă angajatorul, dosarul nu consumă din plafon și nu trebuie tratat ca o intrare nouă.
Al treilea este rezerva. Un dosar respins sau expirat în decembrie nu se mai poate reface în același an calendaristic dacă plafonul a fost atins, iar reluarea se face pe contingentul anului următor, care se publică abia în ultimele zile ale lunii decembrie.
Contingentul pentru 2027 va fi stabilit tot printr-o hotărâre de guvern, cel mai probabil la finalul lui 2026, iar nivelul lui va urma aceeași fundamentare din datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Cadrul de lucru pentru angajatori este descris pe pagina pentru angajatori.
Continuă lectura
Toate articolele →Detașarea lucrătorilor străini în România și avizul de detașare
Avizul de detașare se obține de beneficiarul român în 30 de zile, costă 100 de euro, iar detașarea nu poate depăși un an într-un interval de cinci ani.
Acordurile bilaterale de muncă ale României cu țările de origine
Memorandumul dintre România și Nepal din 6 octombrie 2023 nu înlocuiește avizul de angajare, iar în 2025 nepalezii au primit 45.496 din 82.180 de avize.