Acordurile bilaterale de muncă ale României cu țările de origine
Memorandumul dintre România și Nepal din 6 octombrie 2023 nu înlocuiește avizul de angajare, iar în 2025 nepalezii au primit 45.496 din 82.180 de avize.
România a semnat la 6 octombrie 2023 un memorandum de înțelegere cu Nepalul în domeniul muncii și protecției sociale. Documentul coordonează administrațiile celor două state, dar nu creează o cotă, nu scutește angajatorul de avizul de angajare și nu scurtează termenul de 30 de zile al Inspectoratului General pentru Imigrări.
Distincția este importantă pentru că un memorandum este citat frecvent în discuțiile comerciale ca și cum ar fi o poartă de acces. Nu este. Un angajator care recrutează din Nepal parcurge aceeași procedură ca unul care recrutează din Vietnam sau din Egipt, cu aceleași documente și aceeași taxă de 100 de euro.
Ce a fost semnat și ce produce în practică
Memorandumul a fost semnat de ministrul nepalez al muncii, ocupării forței de muncă și securității sociale, Sharat Singh Bhandari, și de ministrul român al muncii și solidarității sociale, Simona Bucura-Oprescu. Textul acoperă migrația legală, bunăstarea și demnitatea lucrătorilor, securitatea, formarea profesională și recrutarea echitabilă, cu o mențiune explicită pentru femeile care pleacă la muncă în străinătate.
Efectul operațional se vede în verificarea documentelor, nu în procedura de aviz. Partea nepaleză atestă cererea angajatorului și aprobările de muncă prin Departamentul pentru Ocuparea Forței de Muncă în Străinătate, iar un canal interministerial funcțional scurtează intervalul în care o scrisoare de cerere este confirmată. Acest interval nu apare în niciun termen legal românesc, dar apare în calendarul real al unei mobilizări.
Ce nu face memorandumul merită enumerat la fel de clar. Nu rezervă locuri din contingentul anual. Nu adaugă și nu scoate ocupații din lista ocupațiilor deficitare. Nu modifică pragul salarial. Nu creează o cale de acces pentru angajatorii care nu îndeplinesc condiția de vechime sau pragul de salariați din Ordonanța de urgență nr. 32/2026.
Cât cântăresc efectiv coridoarele sud-asiatice
Datele Inspectoratului General pentru Imigrări arată o concentrare pe care nicio politică declarată nu o explică singură. În 2025 au fost aprobate 82.180 de avize de angajare pentru cetățeni din cele cinci state sud-asiatice, iar repartiția este foarte inegală.
| Statul de origine | Avize de angajare aprobate în 2025 | Permise de ședere pentru muncă |
|---|---|---|
| Nepal | 45.496 | 56.700 |
| Sri Lanka | 13.693 | 26.620 |
| India | 8.082 | 13.185 |
| Bangladesh | date incluse în totalul de 82.180 | 7.895 |
| Pakistan | date incluse în totalul de 82.180 | 4.175 |
La 30 aprilie 2026, în România se aflau legal 57.330 de cetățeni nepalezi, 27.380 din Sri Lanka și 14.610 din India. La finalul anului 2024, numărul total al salariaților din afara Uniunii Europene înregistrați legal în România depășea 140.640.
Nepalul singur furnizează mai mult de jumătate din volumul sud-asiatic, iar diferența față de Sri Lanka și India nu vine dintr-un acord mai puternic, ci din infrastructura de recrutare construită în ultimii ani și din costul mai mic al unei mobilizări deja rodate. Memorandumul din 2023 a venit după ce coridorul exista deja, nu l-a creat.
Cum se citește un acord bilateral într-un plan de recrutare
Un acord bilateral schimbă trei lucruri, și numai trei: canalul prin care se verifică documentele, gradul de predictibilitate al atestărilor din statul de origine și cadrul în care cele două ministere discută abuzurile. Restul rămâne reglementat de dreptul intern al statului de destinație.
Un memorandum de înțelegere nu are forța juridică a unui tratat ratificat de parlament. El angajează administrațiile care l-au semnat, iar continuitatea lui depinde de prioritățile fiecărui minister. Consecința pentru un angajator este că un canal care a funcționat fluent într-un an poate încetini în următorul fără nicio modificare legislativă vizibilă de partea română, iar planul de mobilizare trebuie să suporte această variație.
Al doilea element pe care un acord bilateral îl influențează, fără să îl garanteze, este costul suportat de lucrător. Ordonanța de urgență nr. 32/2026 interzice agențiilor de plasare autorizate în România să perceapă taxe de la lucrători, iar Nepalul aplică propria politică de recrutare fără costuri. Când cele două regimuri se aplică simultan pe același coridor, sarcina financiară se mută integral la angajator, ceea ce schimbă bugetul, nu procedura.
Pentru un angajator din România, întrebarea utilă nu este dacă există un acord cu statul de origine, ci dacă agenția de recrutare din acel stat este licențiată și dacă lanțul de atestări funcționează. Verificarea licenței unui recrutor nepalez este descrisă în verificarea unui recrutor licențiat, iar poziția Nepalului în raport cu celelalte state europene este tratată în acordurile bilaterale ale Nepalului cu Europa.
Plafonul care chiar limitează volumul este cel intern. Contingentul de 90.000 de lucrători nou-admiși pentru 2026 se aplică identic tuturor statelor de origine, iar consumul lui nu ține cont de existența unui memorandum. Mecanica plafonului este descrisă în contingentul pentru 2026.
Un memorandum de înțelegere poate fi denunțat sau poate rămâne fără aplicare practică dacă una dintre administrații își schimbă prioritățile, iar coridoarele construite în jurul lui rămân dependente de dreptul intern al ambelor state. Cadrul de lucru pentru angajatori este descris pe pagina pentru angajatori.
Continuă lectura
Toate articolele →Detașarea lucrătorilor străini în România și avizul de detașare
Avizul de detașare se obține de beneficiarul român în 30 de zile, costă 100 de euro, iar detașarea nu poate depăși un an într-un interval de cinci ani.
Platforma WorkinRomania.gov.ro: cererea unică pentru lucrători din state terțe
Din 8 august 2026, OUG 32/2026 obligă angajatorii să depună cererea prin WorkinRomania.gov.ro, iar IGI emite avizul în 30 de zile, prelungibil cu 15 zile.